L O A D I N G

Triptic

Mănăstirea Putna

În ultima vreme s-a manifestat un interes special față de una dintre icoanele Mănăstirii Putna, un triptic, despre care Artemon Manastyrski spunea, încă din anul 1908, că „după tradiție, voievodul Ștefan cel Mare purta acest panaghiar cu sine în toate mănăstirile, uneori în toate călătoriile sale și întotdeauna în lupte”.

 

Cercetări recente au adus lucruri noi privitoare la acest triptic. Astfel, constatând că icoana nu apare în inventarul Mănăstirii Putna din anul 1796 și că, pe spatele ei, există un număr de inventar din anul 1863, Maria Magdalena Székely a ajuns la concluzia că tripticul a ajuns la Putna cândva între anii mai sus menționați. Pe de altă parte, Marina Sabados a stabilit, pe baza unor analize și comparații privind pictura icoanei, că piesa a fost pictată cândva în primele două decenii ale veacului al XVII-lea, de către unul dintre „pictorii țarului”.

 

În ceea ce privește proveniența tripticului, aducem în discuție un izvor tipărit de ceva vreme: Condica Mănăstirii Solca, scrisă de către Vartolomei Mazereanu în anul 1771. Făcând un inventar al odoarelor și al altor obiecte din această mănăstire, arhimandritul a notat:

„Trei icoane, Christos, Maica Precistă, Ioan Botezătoriul, toate de chiparis și ferecate într-un loc; la fieșticare icoană, cunună de argint; la cununa lui Chr(istos), patru pietrișoare, la al Precistii, g (3), la al Botezătoriului, g (3) pietrișoare, și la tustrele, împregiur, priviaziuri de argint și poleite, foarte iscusite”

Descrierea corespunde pe deplin tripticului care se găsește astăzi la Mănăstirea Putna. Elementele comune sunt: numărul pietrelor prețioase și dispunerea lor; existența „privazurilor de argint”, acele benzi metalice înflorate care formau contururile icoanelor; „poleiala” iscusită, adică emailul ferecăturii. Aceste similitudini ne determină să credem că tripticul care se găsește astăzi în muzeul Mănăstirii Putna provine de la Mănăstirea Solca, acolo unde arhimandritul Vartolomei Mazereanu îl inventaria în anul 1771.

 

Sursa: Monah Alexie Cojocaru, Două note privitoare la patrimoniul Mănăstirii Putna, în „Analele Putnei”, VII, 2011, 1